Vacanţă- happy happy, joy joy

Aştept să vină trenul, normal ca merg cu el,  normal că a avut cel puţin jumătate de oră  întârziere şi normal că am dat peste fel şi fel de  oameni cu poveşti care mai de care, dar totu-i  bine, cel puţin până acum.          Mereu aștept sa plec acasă, mi se face dor, al naibii de tare ca oricărui alt student de altfel, dar mai stau şi mai suport un pic, mă mai iau cu una alta, facultate, voluntariat, clubăreala (nu pot nici să mă plâng) aşteptând, că vezi Doamne, intr-o zi o să se schimbe ceva la noi in ţară, nu ştiu ce, poate ceva gen guvernul, dar prea de tot ar fi, am speranţă că poate un pic din mentalitatea românului o să se schimbe, ca să devenim mai deschişi oțâră. Şi nu e că românu’ îi prost sau ceva, ba chiar ştie să se scoată basma curată foarte fain, dar doar pe el si nu se gândeşte la consecinţe până nu dă cu capul de ceva tare, ar mai fi atâtea de zis pe subiectul ăsta, ca n-am prea spus nimic doar mi-am stârnit frustrarea, că doar sunt şi eu un pui de român şi îmi place să mai pun sare pe rană din când în când. Revenind la subiect, merg cu trenu’ că doar e gratis şi chiar e plăcut, liniştit, doar dacă poţi ignora jegul de peste tot, am incercat să le enumăr dar sunt prea multe, miştocarii de pe hol şi n-ar mai trebui să ma gândesc din 5 în 5 minute cum ar fi dacă s-ar răsturna trenul, mai ales la ce zgomote face. Oprim, iar de pe coridor se au doi controlori nemulţumiţi, cel puţin unul dintre ei sigur era pentru că nu avea timp să-şi aprindă o ţigară, dar tipic românului a inceput să invoce divinitatea şi să rostească ceva versete din Biblie, amuzând-o extraordinar de tare pe femeia care stătea lângă mine. Nu încerc să fac un articol care să devină viral sau să-mi spun o părere bine definita pentru că nu am aşa ceva şi până să fiu sigură de un lucru rebuie sa mai studiez, vreau doar să exersez ceea ce imi place mie de o scurtă perioada să fac, a început să-mi placă să scriu şi ce modalitate mai bună de a exersa există dacă nu atunci când povesteşti nişte întâmplări din viaţa de zi cu zi.